Probabil ați observat sau ați dat peste multe tehnici de reducere a furiei. De aceea mi-am propus ca în acest articol să fac o recenzie a lor, să fie toate într-un loc, ca un fel de instrument în caz de urgență. Înainte de a trece la treabă este important să facem câteva precizări legate de tipul acesta de tehnici:
- Tehnicile de gestionare au un rol simptomatic, adică se folosesc atunci când ne aflăm într-o criză de nervi și scopul lor este să reducă punctual intensitatea emoției respective;
- Tehnicile nu rezolvă problema pe termen lung și nu previn apariția altor crize;
- Nu se potrivesc oricui, nu sunt universale, prin urmare atunci când le folosiți trebuie să fiți un pic atenți la voi legat de ce merge și ce nu merge;
- Pot fi adaptate – cu cât le adaptăm mai mult la structura noastră, cu atât mai mare șansa de a fi productive;
- Principiul de bază a tehnicilor este deturnarea atenției de la furie și reducerea intensității prin raționalizare;
- Tehnicile se pot împărți în două categorii: tehnici de relaxare și tehnici de restructurare cognitivă.
Când pierdem pe cineva drag…nu sunt cuvinte. Parcă ceva în noi se sfărâmă, se rupe, se sparge. Simțim și nu simțim, existăm și nu prea în această lume fără el/ea. Începe doliul. Nu sunt moduri bune sau rele de a ne trăi doliul, dar există modalități prin care putem face față într-un mod sănătos sentimentelor pe care le trăim. Câteodată reușim singuri să trecem prin această călătorie, alteori simțim nevoia să fim alături de alții ca noi, într-un proces similar. Ne simțim mai înțeleși, mai conținuți și la un moment dat vom simți că putem respira fără să mai doară la fel de tare. De aceea, eu am încredere și recomand grupurile de suport.