Tu stii cand esti fericit?

Daca ar fi sa te intreb brusc si din neant: Esti fericit? Ce mi-ai raspunde? Eu m-as bloca si probabil primele cuvinte care mi-ar veni in minte ar fi: Nu stiu, cred ca …
Dar, daca te-as intreba vrei sa fii fericit? Ma lansez sa cred ca fara ezitare mi-ai raspunde: Da, normal!

Dar (si este ultimul dar), daca de fapt esti deja fericit? Atunci sa vezi fericire :)))))!

Cum se poate sa fiu fericit si sa nu stiu acest lucru? Esti pregatit pentru demonstratie?
Ca sa stii daca esti fericit, ar trebui sa stii ce inseamna fericirea. Sunt foarte multe definitii, mai vechi, mai noi, mai abstracte, mai concrete. Nu-i nimic, am facut o selectie si te voi ruga sa te gandesti la tine pe masura ce le citesti si sa raspunzi la ele in gand sau pe hartie, gandeste-te la tine intr-un prezent continuu – sa spunem de la inceputul acestui an.

Continue reading → Tu stii cand esti fericit?

Elogiul Plictiselii

 

Ce fac atunci cand ma plictisesc? Scriu un articol despre Plictiseala! Ma asteptam sa gasesc putine informatii pe aceasta tema, dar spre surprinderea mea pare ca exista un interes crescut la nivel stiintific, dar si filozofic. Cine are chef sa scrie, sa studieze plictiseala? Persoane plictisite (aici as intra si eu), persoane care se intalnesc des cu persoane cronic plictisite? In orice caz a venit momentul sa scriu si despre teoria plictiselii.

Plictiseala este foarte aproape de specia umana deoarece este universala (cu totii am fost/ vom fi plictisiti la un moment dat). Cand apare? Cand nu ai nimic de facut si nici nu te atrage nimic din jurul tau, cand exista o lipsa de stimulare. Psihologia pozitiva imbraca plictiseala cu o definitie ceva mai elevata: Plictiseala este un raspuns la o provocare moderata pentru care avem toate abilitatile necesare, adica este prea simpla pentru noi.

Continue reading → Elogiul Plictiselii

Grupul psihoterapeutic sub lupă

Atunci când auzi de grup psihoterapeutic, ce îți trece prin minte? Gravitate, probleme, multă lume, împărtășire, vorbit în public, timiditate, păreri, diversitate, necunoscut? Cu siguranță nu este simplu sa iei decizia să participi la un astfel de grup și este absolut normal. Într-un fel este vorba despre a ieși din zona de confort, de a te provoca la nivel interior și nu în ultimul rând să te lași văzut de ceilalți, să le permiți accesul la o parte din tine. Desigur, apar și diferite întrebări: cum va fi?, ce se întâmplă acolo?, de ce durează atât de mult?.

 
Sursa foto: http://suetonio-1d.blogspot.ro/2011/05/trabalho-de-filosofia-n23-e-n25.html

Întrebarea de bază: Merită? DA, oricând aș răspunde DA la această întrebare. Pentru a aduce mai multă lumină în procesul tău decizional, iată mai multe detalii:

Continue reading → Grupul psihoterapeutic sub lupă

Dezvoltare personala = si obisnuinte

Dacă ar fi să generalizăm (deşi nu este indicat), viaţa este o sumă de obişnuinţe, de toate culorile, formele şi intensităţile – în limbaj colocvial cu bune şi rele. Aş vrea să spun dinamice, dar din păcate atunci când vorbim despre el, ne referim la o rutină, la comportamente constante, stabile care ajung să se manifeste atât de natural, de specific nouă încât devin inconștiente, automate. Tocmai de aici şi dificultatea de a le schimba. De fapt, a renunţa la o obișnuință este la fel de greu cu a forma una nouă, iar şi mai dificil devine acest proces dacă obişnuinţa nouă are un grad ridicat de originalitate, adică este atât de străina de tine încât nu găsești comportamente similare în repertoriul tău.

Plecând de aici, dezvoltarea personală presupune a lucra cu aceste obișnuinte, a le șlefui, schimba după binele interior al fiecăruia. Aşa se justifica şi preocuparea cercetătorilor pentru acest domeniu, numărul mare de cărţi pe această temă şi nevoia mea să vă ofer câteva IDEI.

Continue reading → Dezvoltare personala = si obisnuinte

1 2 3